Sunday, December 19, 2010

Epilarea cu ceara

O sa incep cu o avertizare: nu te epila daca suferi de alergii de piele, acnee, piele extrem de sensibila sau daca ai diferite boli de piele.

 
Incalzeste produsul pana cand se dizolva. Nu il lasa mai mult pe foc deoarece exista riscul arderii.

Testeaza cu o picatura de ceara pe mana, pentru a vedea daca temperatura este suportabila.

Verifica daca picioarele tale sunt perfect uscate. Pentru a te asigura poti sa te dai cu pudra de talc.

Aplica ceara pe o portiune medie in strat egal, in sensul cresterii parului.

Apoi indeparteaza ceara tragand in sensul opus cresterii parului, nu in sus. Daca tragi in sus este posibil sa treci prin dureri mai mari decat ar trebui, fara sa-ti indepartezi parul.

Continua portiune cu portiune pana epilezi piciorul. Daca in unele zone epilate au mai ramas fire de par, repeta procedura. La sfarsit, maseaza-ti pieleacu ulei de masline (indeparteaza cerara ramasa )

Saturday, December 18, 2010

Poveste de weekend..LEGENDA BRADULUI


Venise toamna. Toate păsările călătoare plecaseră spre ţările calde. Numai o păsărică foarte micuţă nu putea să zboare după stol, deoarece avea o aripă ruptă.
Neştiind ce să facă, biata pasăre a mers în pădure, ca să ceară ajutor arborilor pentru a o lăsa să se adăpostească, dar a fost refuzată şi de fag şi de stejar.
Văzând-o tare necăjită, bradul a întrebat-o ce supărare o apasă. Păsărica i-a povestit despre aripa sa ruptă şi despre ceilalţi copaci care au alungat-o. Înduioşat de soarta
bietei păsărele, bradul a invitat-o să rămână între ramurile sale până la primăvară.
Atunci păsărica s-a urcat şi şi-a făcut culcuş între ramurile bradului. Însă, într-o noapte, vântul aprig a început să sufle cu putere, semn că se apropia iarna. Frunzele arborilor se îngălbeneau şi cădeau la pământ, una câte una.
Dorind să scuture şi frunzele bradului, Moş Crivăţ, împăratul Vânturilor, i-a zis Vântului:
- De brad să nu te atingi deloc, pentru că el a fost bun cu biata păsărică şi trebuie răsplătit! Podoaba verde să nu-I cadă niciodată!
Se spune că, de atunci, bradul cel bun îşi păstrează frunzele verzi atât vara, cât şi iama.

Tuesday, December 14, 2010

Masti pentru par uscat


1.      Masca de par cu porumb
Amestecati doua galbenusuri cu o lingura de ulei de porumb si cu o lingura de rom, pana cand obtii o substanta omogena. Aplica amestecul pe parul abia spalat si tine 30 de minute. Clateste parul bine la urma.

2. Masca de par cu avocado

Ai nevoie de o jumatate de avocado copt, o jumatate de banana, un galbenus de ou si o lingura de ulei de masline.
Amesteca toate aceste ingrediente si aplica pe parul umed. Lasa masca sa actioneze o ora, apoi spala-te cu un sampon pentru par normal.
Masti pentru toate tipurile de par

1. Iata o masca de par pe cat de rapid de preparat, pe atat de eficienta. In doar 10 minute acest amestec iti va hidrata parul si ii va conferi o stralucire naturala. O banana zdrobita, o jumatate de lingura de lamaie si o lingura de ulei de floarea soarelui se amesteca, ioar compozitia obtinuta se lasa sa actoneze tip e 30 minute pe parul uscat. Spala apoi parul cu un sampon obisnuit.

2. O masca ce are proprietati nutritive deosebite si care iti face parul matasos si stralucitor! Aplic-o de doua ori pe saptamana si dupa patru astfel de "sedinte" de frumusete vei avea un par mai ferm si mai frumos!

Amesteca bine o banana pasata, o jumatate de cana de miere, o lingurita de ulei de masline si cateva picaturi de suc de lamaie. Aplica amestecul pe parul ud, proaspat spalat.

Lasa masca sa actioneze in jur de 40 de minute si apoi clateste bine cu apa calduta in care ai picurat putin suc de lamaie.

3. Iata si o masca extrem de hidratanta, numai buna pentru zilele de iarna in care parul este mai mult acoperit, pierzandu-si volumul si fermitatea.

Amesteca un galbenus de ou si doua linguri de ulei de masline si aplica masca pe parul uscat.
Dupa 30 de minute spala parul cu sampon.

Saturday, December 4, 2010

CUM S-A STRICAT PRIETENIA DINTRE CÂINE ŞI PISICĂ

Prietenia cea adevărată nu se spune cu vorbe, că vorbele zboară, se arată
cu fapte, că faptele rămân.
Şi mai lesne te aperi de duşman, decât de acela ce zice că ţi-e prieten şi
umblă numai cu gânduri necurate!
Se povesteşte că ar fi fost odată prieteni câinele şi pisica.
E drept că-i mult de-atunci... E mult... Din vremea când nici câinele şi nici
pisica nu trăiau încă pe lângă om. Erau sălbăticiuni. Locuiau prin pădure.
Pisica se apropiase în acel timp de câine şi, miorlăind subţire, îl
îndemnase:
- Nu vrei să fim prieteni buni? Să vânăm laolaltă, să stăm într-un bârlog,
să împărţim prada? Nu vrei?
Câinelea a lătrat scurt şi s-a învoit. Au întins şi-o masă ca să lege
prieteşug. Le-au cântat şi lăutari: o pupăză şi nişte greieri.
- O să vânăm pe rând! a spus pisica. Întâi e rândul tău... Şi să vezi să te
întorci cu pradă bună. Eu o să am în vremea asta grijă de gospodărie.
Câinele a plecat să vâneze. Pisica s-a aşezat şi a început să toarcă.
N-o bătea vântul, n-o uda ploaia. Sta şi-aştepta să vină câinele cu prada.
Şi câinele umbla, alerga prin pădure, peste coclauri şi peste tot...
Deodată, i-a ieşit în cale o capră. A început s-o latre şi s-o gonească spre
bârlog.
A auzit pisica lătratul câinelui şi tropotul caprei. Le-a ieşit înainte,
prefăcându-se obosită:
- Vai, grele mai sunt treburile gospodăriei!...
- Nici eu n-am stat degeaba, vezi bine! a zis câinele, privind cu mulţumire
capra ce behăia speriată.
A băgat capra în bârlog şi a vrut să se odihnească.
- Ce, crezi că merge aşa?... a început să miorlăie pisica, bătând pământul
cu coada. Du-te-n pădure şi mai vânează. Ne trebuie bucate pentru iarnă. Nu-i
vreme de pierdut... Aşa ţi-e prietenia? Eu trudesc din greu cu gospodăria, tu vii
doar cu o capră şi te aşezi la odihnă... Nu, băiete. Hai şi porneşte la treabă!
Aşa miorlăia pisica, că-l durea capul pe bietul câine!... Şi-a băgat coada
între picioare şi a început să-i ceară iertare c-a supărat-o.
Până la urmă, pisica s-a înduplecat să-l ierte. Iar câinele a plecat din nou la
vânătoare.
Dar înainte de a pleca, a spus:
- Nu te supăra. De vrei, mulge capra... Mi-e poftă de nişte lapte!
- Numai la mâncare ţi-e gândul - l-a certat - la treabă nicidecum... Hai,
pleacă, nu mai pierde timpul de pomană!
A plecat bietul câine. Ce să facă? A colindat pădurea în lung şi-n lat. A
scotocit tufiş după tufiş. S-a luat după un iepure, l-a fugărit... dar iepurele a
pierit. A lătrat către o coţofană, cu gând s-o sperie să cadă jos, dar coţofana a
deschis pliscul mare, a râs de el şi a zburat.
Se înnopta. Printre copaci abia se mai zărea o pâlpâire de lumină.
Îi era ruşine câinelui să vină acasă fără nicio pradă. Îi era de gura pisicii...
Dar n-avea ce să facă. A luat-o spre bârlog... Nu era greu să afle prin
întuneric unde-i bârlogul. Acolo, la intrare, sta pisica. Ochii ei verzi, răi,
străpungători, luceau ca două luminiţe. Era sătulă. De cum plecase din nou
câinele la vânătoare, se repezise la capră. O mulsese, mâncase laptele, se
săturase.
Se aşezase apoi la gura bârlogului, privind la stele, lingându-se alene pe
mustăţi, torcând...
„Frumoasă-i viaţa când ştii să ţi-o trăieşti! îşi zicea ea mulţumită. Şi mai
ales când ai un prost de câine lângă tine".
Pe când şedea aşa, iată, îl vede şi pe câine. Se strecură încet printre copaci,
cu coada între picioare şi cu spinarea încovrigată de ruşine.
- Pe unde ai fost, nemernicule? a început să-l certe pisica. Ai fost la
crâşmă ori la vreo petrecere? Te văd venind pe trei cărări. Vânatul l-ai lăsat în
plata lui! Aşa ţi-e felul! De ăsta îmi eşti?... Sărmana, sărmănica de mine, şi eu
care te aştept flămândă şi trudită aici acasă!...
A început şi bietul câine să lăcrimeze de mila ei. S-a dezvinovăţit cum a
putut. A cerut iertăciune că nu este mai vrednic.
- Să bem lapte! a spus el.
- Lapte? s-a mirat pisica. De unde lapte?
- Păi, n-am vânat eu azi în zori o capră? a întrebat câinele.
- Ba da!
- Şi n-am adus-o la bârlog?
- Adevărat!
- Şi n-a rămas să mulgi tu capra, să bem lapte?
- De care lapte tot vorbeşti? s-a făcut pisica că nu-şi aduce aminte.
- Păi, n-am vânat dimineaţă o capră? a început iar să spună câinele, cam
supărat.
- Aşa e.
- Şi n-am adus-o la bârlog?
-Ba da.
- Şi n-a rămas s-o mulgi?
- Adevărat! a miorlăit pisica, socotind iute ce să mai răspundă.
- Păi, unde e laptele pe care l-ai muls?
- Laptele?... Care lapte?... A!... Laptele caprei?
- Da, da.
- Cu laptele de capră s-a întâmplat aşa! Au venit nişte şoareci flămânzi...
Spunând cuvintele acestea, pisica şi-a şters o lacrimă cu coada.
- Şi mai departe?
- Au venit şoarecii şi m-au rugat să le dau să mănânce ceva... Tu ştii că
sunt miloasă. Le-am dat lor laptele. Credeam c-ai să aduci şi tu vreo pradă în
seara asta din pădure... Dar tu... tu eşti nevrednic.
- Să mâncăm capra! a îndrăznit să îngaime câinele.
- Capra e pentru iarnă, a sărit pisica la câine cu ghearele. Să nu te atingi de
ea. O fac pastramă pentru timpuri grele. Şi cum s-o lumina de ziuă, să pleci iar
la vânat. Să nu te întorci acasă fără pradă. Altminteri, s-a sfârşit cu tine.
A plecat câinele în zori iarăşi la vânătoare. A alergat încoace, a alergat
încolo...
Acasă, pisica a sărit la gâtul caprei. A doborât-o şi a început s-o mănânce.
Mânca şi se-odihnea.
Nu avea nicio grijă.
„Frumoasă-i viaţa când ştii să ţi-o trăieşti!... se gândea ea. Şi mai ales când
ai pe lângă tine un prost de câine".
Iar câinele, în vremea asta, gonea pe ploaie, gonea pe vânt, căuta vreo
pradă s-o aducă acasă, să scape de gura pisicii.
Da' fie că se apropia iarna şi se trăgeau sălbăticiunile-n bârgoluri şi-n
vizuini, fie că se zvonise prin pădure că umblă câinele la vânătoare, nu se mai
găsea nimic, nicio pradă.
A umblat multă vreme, multă vreme, zadarnic. Abia-şi mai trăgea sufletul
de istovit, şi burta-i sta lipită de spinare.
Nemaiavând alta ce face, s-a dus acasă, cu gând să mai ceară o dată iertare
pisicii. S-o roage să-i dea numai o înghiţitură de pastramă. Şi, cum o prinde
oleacă de putere, să poată pleca iar la vânătoare.
- Nemernicule - a ţipat pisica - unde-i vânatul? Ce mi-ai adus?
I-a spus câinele c-are ghinion. Că n-a găsit nimic prin pădure. Să-i dea
numai o înghiţitură de pastramă.
- Care pastramă? a făcut pisica pe uimita.
- Pastrama de capră! a răspuns câinele.
- De care capră tot vorbeşti?
- Capra pe care am vânat-o şi am adus-o la bârlog. Laptele ei l-ai dat şoarecilor! N-ai zis că ai s-o faci pastramă pentru iarnă?
- Am zis.
- Atunci unde-i pastrama?
- De ce pastramă tot vorbeşti? a încercat din nou pisica să facă pe mirata.
Dar câinele a înţeles-o de data asta pe şireată. Şi-a rânjit colţii.
- A!... Pastrama? s-a făcut pisica dintr-o dată că îşi aduce aminte. Să vezi,
au venit şoarecii la mine, m-au legat fedeleş şi au mâncat pastrama. Atunci când eşti prea bun, îşi bat toţi joc de tine!...
A alergat degrabă câinele la şoareci:
- Aţi cerut lapte de la pisică? Aţi mâncat voi pastrama?
- Noi? au zis şoarecii în cor. Te minte pisica. Nu ştim gustul de lapte şi
nici pe cel de pastramă!...
S-a întors câinele acasă. A înhăţat-o pe pisică de ceafă şi-a tăbăcit-o. (De
vrei să te muşte câinele, întărâtă-l!...) A început pisica să-l zgârie pe câine şi să-l
stuchească între ochi.
S-au bătut bine. S-au tăvălit unul pe altul prin toată pădurea. Şi tot aşa,
bătându-se, s-au fugărit până într-un sat.
Aici, i-au văzut oamenii, i-au despărţit. Pe câine l-au legat în lanţ, şi pe
pisică au vârât-o în bucătărie. Să n-o mai muşte câinele. Şi nici să nu-l mai
stuchească pe dulău, să nu-i mai sară-n ochi.
Dar ei nu şi-au uitat necazul până astăzi. Când se întâlnesc, câinele latră şi
cere pastrama, îi cere laptele, o înhaţă şi o muşcă. Pisica îl stucheşte între ochi, îl
zgârie, miorlăie şi-l face leneş şi nevrednic.
Şi tot de-atunci, de când au dat-o şoarecii de gol, pisica îi stârpeşte unde-i
află... îi caută, îi mănâncă şi le spune:
- De nu m-aţi fi dat voi de gol, şi-acum mi-aducea câinele mâncare, mă
odihneam, nu aveam nicio grijă. Aşa am să vă înghit pe voi... Ca să vă săturaţi...
Iar puii lor, copii şi nepoţi, au rămas să se duşmănească pe vecie.
Sau, cum s-ar spune cu altă vorbă: părinţii au mâncat aguridă, copiilor li s-au
stremmmpezit dinţii.

Friday, December 3, 2010

Poveste de weekend 3


LEGENDA CÂRTIŢEI
A fost odată un popă care avea un lan de grâu. El era vecin cu un ţăran sărac, dar cinstit. Acest popă, voind să fure o parte din pământul ţăranului, a mutat hotarul, fapt ce l-a necăjit rău pe bietul ţăran, care i-a cerut pământul înapoi.
Popa s-a arătat tare amabil şi i-a zis vecinului să pună hotarul acolo unde va zice pământul, când îl va întreba.
Ţăranul nu pricepea cum poate pământul să vorbească, neştiind că popa plănuise să-şi îngroape fiica întrun loc, iar atunci când el o va întreba: „Pământule, aici e
hotarul?", atunci ea să zică: „Da, aici e!".
Văzându-se nedreptăţit de vocea pământului, omul a plecat supărat acasă. Atunci, popa vru să-şi scoată fata din pământ, dar nu o găsi. Săpă şi în alte locuri, dar fata nu era
de găsit nicăieri. Ea se făcuse cârtiţă şi tot umbla pe sub pământ, spunând: „Aici e hotarul, tată!"
De atunci, cârtiţa face muşuroaie prin locuri cultivate, în amintirea tatălui său.
Aşa a pedepsit Dumnezeu pe acel preot, a cărui fată se chema chiar Cârtiţa.

♪♫•*¨*•...•*¨*•♫♥♫•*¨*- •..•*¨*•♫♥♪.•*¨*•♫♥♫
LEGENDA ŢÂNŢARULUI  

Într-o zi, Soarele şi Maica Domnului vorbeau despre faptele necugetate ale lui Pic-Împărat, un om hain şi păcătos.
Acesta îi auzi şi tare se mânie. Se repezi la ei şi le zise:
- Să ştiţi că eu sunt singurul stăpân aici şi fac numai ce vreau eu! Pot să schingiuiesc şi să ucid pe oricine am poftă, fară să-i dau cuiva socoteală!
Maica Domnului încercă să-l ia cu vorbă bună, spunându-i că nu e bine ce face şi că ar trebui să se pocăiască şi să se îndrepte. Pic-împărat o ţinea pe-a lui. Ba chiar îndrăzni să-i astupe gura cu mâna Sfintei Fecioare, pentru ca să nu mai poată vorbi nimic.
Când văzu o asemenea obrăznicie, Soarele se facu foc şi pară. Îl apucă repede pe nelegiuit de gât şi-l azvârli într-o fântână. Acesta nu mai putea decât să bolborosească: zî, zî,
zî, ....
Fecioarei Măria, care era de o bunătate ieşită din comun, i se facu milă de el şi-i întinse mâna ca să-l salveze de la înec. Mare-i fu însă mirarea când, în locul lui PicÎmpărat,
zări o gânganie mititică care tremura de frig pe ulucul fântânii. Dumnezeu îl pedepsise pe neruşinatul împărat pentru obrăznicia sa şi-l prefăcuse în ţânţar.
De atunci, ţânţarii zboară şi bâzâie numai noaptea, pişcând oamenii şi animalele, ca să le sugă sângele. Nici acum nu au curaj să dea ochii cu Soarele.
♪♫•*¨*•...•*¨*•♫♥♫•*¨*- •..•*¨*•♫♥♪.•*¨*•♫♥♫
 LEGENDA CRINULUI

Iosif şi Maria fugeau cu pruncul lisus în braţe pentru a-l proteja de călăii lui Irod.
Era o arşiţă mare, iar lui Iisus i-a venit foame. Maica Domnului a coborât de pe asin, în deşert, pentru a-l hrăni. În timp ce pruncul sugea, ochii Mariei erau plini de lacrimi şi se
gândea de ce oare acei oameni doreau să-i ucidă fiul.
A luat scufiţa copilului şi şi-a şters cu ea lacrimile.Scufiţa s-a umezit şi, pentru a o usca, a pus-o pe un spin uscat.
După ce a hrănit copilul, s-a pregătit de plecare dar, când să ia scufiţa, ce văzu? Minune! Tulpina uscată a spinului se prefăcuse într-o plantă verde, iar în locul scufiţei apăruse o floare albă ca neaua, deschisă ca un potir de cristal.
Aşa s-a născut crinul, floare care adună în cupa imaculată primele lacrimi de rouă ale dimineţii.

Friday, November 26, 2010

Poveste de weekend ...


LEGENDA BERZEI
La început, Barza era un om. Într-o zi, Dumnezeu i-a poruncit să ia un sac în care să bage şopârlele, şerpii, racii, melcii, broaştele, peştii şi să le ducă la baltă. L-a avertizat
însă să nu dezlege sacul, pentru că animalele ar ieşi şi nu lear mai putea strânge în sac niciodată.
Omul a luat sacul şi a plecat spre baltă. Ostenit de atâta greutate, s-a oprit gâfâind în drum. În sac se zbăteau toate vieţuitoarele cărate. Milos din fire, omul nostru. Barza, s-a gândit să dezlege sacul la gură pentru a vedea cum stau lighioanele. Cum a desfăcut sacul, şopârlele, şerpii şi broaştele au tulit-o prin iarbă. Numai peştii, racii şi melcii au rămas, la umezeală, în fundul sacului. Doar pe acestea le-a dus Barza la baltă, dându-le drumul în apă.
Supărat că i-a încălcat porunca, Dumnezeu l-a pedepsit pe om, ca neam de neamul lui, cât va trăi pe pământ, să adune mereu din lunci şerpi, şopârle şi broaşte.
Dumnezeu a suflat peste slujitor şi l-a prefăcut într-o barză (cocostârc). De-atunci, barza umblă prin luncile mlăştinoase şi adună lighioane, înghiţindu-le, ca să se răzbune că au fugit din sac.

♪♫•*¨*•...•*¨*•♫♥♫•*¨*- •..•*¨*•♫♥♪.•*¨*•♫♥♫
LEGENDA BUFNIŢEI
La început, bufniţa a fost împărăteasă peste toate păsările din lume. Ea era însă foarte rea, îşi asuprea din caleafară supuşii şi făcea numai nedreptăţi.
Nemaiputând răbda, poporul s-a ridicat asupra ei, vrând să o prindă şi s-o omoare. De frică, împărăteasa a fugit şi s-a ascuns. Se zice că, de atunci, bufniţa niciodată nu umblă ziua, ci numai noaptea, temându-se şi acum că o vor prinde păsările şi o vor omorî.
Într-adevăr, de câte ori vreo bufniţă este zărită zburând ziua, celelalte păsări nu se lasă până nu o prind şi o scarmănă bine de tot.
Aceasta este răsplata pentru că, atunci când era împărăteasă, a fost aşa de crudă şi de tirană faţă de supuşii ei.
♪♫•*¨*•...•*¨*•♫♥♫•*¨*- •..•*¨*•♫♥♪.•*¨*•♫♥♫

LEGENDA RÂNDUNICII 
Demult, tare demult, Sfânta Duminică avea o servitoare. Într-o zi plecă, ca de obicei, la biserică şi o lăsă pe servitoare acasă să-i facă de mâncare. Îi spuse însă să potrivească astfel bucatele, încât atunci când se va întoarce, acestea să nu fie nici prea calde, nici prea reci, ci numai bune de mâncat.
Cum plecă Sfânta, servitoarea puse bucatele la fiert, dar uită să le pună din timp, să se răcească. Îşi aduse aminte chiar când stăpâna trebuia să ajungă acasă, dar nu mai avu ce
să facă, astfel că mâncarea nu putu să fie, după cum a spus Sfânta Duminică.
Sfânta Duminică sosi acasă şi se puse la masă. Fiind tare înfometată, băgă repede bucatele în gură, dar imediat se fripse şi, mânioasă, începu să-şi blesteme servitoarea:
- Să te prefaci în pasăre şi cât va fi lumea să umbli arsă şi friptă prin locurile şi ţările unde va fi arşiţa cea mai mare, cum m-am fript şi m-am ars şi eu acum!
Cum rosti aceste cuvinte, servitoarea se prefăcu imediat într-o Rândunică care îşi luă zborul în lume. De atunci, rândunica îşi face cuibul prin podurile caselor, unde este mai cald şi colindă numai prin ţările unde este arşiţa mai neîndurătoare.

Wednesday, November 24, 2010

Solicitare majorare salariu

MODEL CERERE

Dragă Şfule,

Ficare dintr angajatii institutii noastr, suntm frm dvotati atat dumnavoastra cat si institutii.
Vrm profitabilitat, rntabilitat, dar suntm si noi oamni si avm nvoi.
Bazandu-n p intlgra dumnavoastra, astptam ngocira salariilor.

Cel bun !


Raspuns Sef



Dragi colegi,
Actuala NUanta economico-sociala NU vi se poate imputa doar voua.
Noi NUmai alaturi de voi putem aNUnta buNUl mers al agentiei. ANUntul prin care solicitati contiNUU majorari salariale, NU ne suprinde.
Va astept NU NUmai maine , ci oricand, la biroul meu, spre a corecta NUantele sesizate.
Tineti minte !
Raspunsul meu inseamna NUmai apropiere fata de nevoile voastre!

Cele bune, Seful vostru

Saturday, November 20, 2010

Poveste de weekend .


LEGENDA MÂŢEI
Demult, demult, trăia o femeie sărmană şi văduvă. Şi, se spune că avea văduva   fată frumoasă, dar frumoasă cum rareori se întâmpla să fie făptură omenească. Avea fata vădanei păr lung şi mătăsos care-i curgea în valuri de aur pe umerii albi ca zăpada. Privirea fetei era mai senină şi mai  strălucitoare ca albastrul cer de vară. Dar pe cât era de frumoasă pe atât de leneşă era odrasla femeii din poveste.
Sărmana văduvă trudea singură vara şi iarna, în casă şi în ogradă, şi pe la oamenii din sat, şi pe la boieri, ca să poată pune mâncare pe masă. Când oboseala o dobora îşi ruga fiica s-o ajute la treburile gospodăreşti, dar frumoasa nici că se sinchisea de rugăminţile şi de truda mamei.
Dar ştia s-o refuze pe bătrână cu atâta linguşeală în glas, cu blândeţe în ochi, şi cu surâs pe buze, încât biata  femeie îi ierta trădarea, viclenia şi ipocrizia din căpşorul ei frumos.
Cât era ziua de mare, stătea fata în oglindă şi-şi admira chipul. Dacă era cald afară, se retrăgea la răcoarea odăii. Dacă era frig dormea pe cuptor, întinzându-se cu lene multă în căldura aşternutului. Şi cum fericirea şi buna dispoziţia n-o părăseau nicicând, fata cânta cu glas mângâietor şi dulce de se oprea lumea pe uliţă s-o asculte.
Dar se întâmplă ca într-o iarnă grea, femeia căzu la pat doborâtă de boală. Era afară frig de crăpau ouăle de păsări, şi nămeţii de zăpadă ajungeau până la fereastră.
Degeaba se rugă mama de fiică-sa să iasă să dea de mâncare la păsări şi la văcuţă, căci fata rămase cuibărită pe cuptorul, care şi el începea să se răcească şi murmura încetişor un cântecel numai de ea ştiut.
Văzând atâta nepăsare şi delăsare din partea fetei, bătrâna răpusă de suferinţă, blestema cu ochii înecaţi în lacrimi amare pe făţarnica-i odraslă.
„Pe cuptor să-ţi petreci toată viaţa şi când s-o sătura străinii de lenea ta să te arunce în uliţă!"
Şi spunând aceste vorbe grele, femeia îşi dete ultima suflare.
Peste două-trei zile, văzând că uşa nu se mai deschide, vecinii au intrat în casă. Au găsit-o pe femeie ţeapănă în patul ei sărăcăcios, dar fata dispăruse fară urmă.
Dar mare le-a fost oamenilor uimirea când zăriră pe cuptor vietate frumoasă, cu blana mătăsoasă şi aurie, care îi privea fix cu doi ochi de un albastru fară seamăn. Micuţa făptură
torcea încetişor. Părea atât de blândă, firavă, mlădioasă şi neajutorată.
Când o femeie a întins mâna s-o mângâie, plăpândul animăluţ şi-a scos gheare ascuţite şi s-a repezit să zgârie mâna întinsă.
Atunci femeia a apucat-o cu mâna însângerată de după ceafa şi a aruncat-o în zăpada din faţa casei.
Aşa a apărut pe lume pisica, animal frumos şi graţios, dar perfid, trădător, lacom şi leneş peste măsură.












ACUL ALBINEI
Atunci când Dumnezeu a făcut lumea, a dat fiecărei vieţuitoare câte o armă de apărare: unora le-a dat dinţi ascuţiţi, altora le-a dat gheare. Albinei i-a dat doar un ac
mititel şi i-a zis:
- Cu acest ac vei birui toţi duşmanii. Când îi vei înţepa, carnea se va umfla în jurul înţepăturii şi îi va ustura.
Albina însă nu s-a mulţumit cu ce i-a dat Dumnezeu şi i-a zis acestuia:
- Doamne, arma pe care mi-ai dat-o este prea mică.
Dă-mi şi puterea să-1 omor pe cel pe care îl voi înţepa!
Văzând răutatea albinei, Dumnezeu s-a supărat şi a
spus:
- Mierea ta să fie dulce, iar din ceara ta să se facă lumânări care să lumineze bisericile la sfânta slujbă. însă, pentru că eşti atât de rea, când vei înţepa pe cineva cu acul,
să mori tu, nu cel înţepat!

 ♪♫•*¨*•...•*¨*•♫♥♫•*¨*- •..•*¨*•♫♥♪.•*¨*•♫♥♫

BUSUIOCUL LA CREŞTINI
Se zice că, înainte de răstignirea lui lisus pe cruce, nu exista busuioc. Busuiocul s-ar fi născut din lacrimile vărsate pe cruce de Maica Domnului.
După ce Iisus Hristos a fost înmormântat, au răsărit nişte fire de busuioc parfumat pe mormântul Lui. Până atunci, busuiocul nu avusese miros.
Când Maria Magdalena a zărit acele fire cu miros, a zis:
- De azi, creştinii se vor boteza cu busuioc înmuiat în apă!
Şi de atunci busuiocul este păstrat cu sfinţenie în casele creştinilor fiind considerată o plantă sfântă.


Monday, November 15, 2010

Air fresheners


Many of us have experienced elevated moods from smelling the beautiful fragrances of flowers, feeling an ocean breeze and breathing fresh air forest.

Living in big cities, we are deprived of this natural aromas every day .With essential oils we can recreate the scents we enjoy and bring nature into our home and office to enhance our lives .


Citrus
 Lime….50drops                                                                                                                                 
Grapefruit. ……50 drops                                           lemon…….35drops
Orange……..10 drops                                               grapefruit….20 drops
Patchouli…..10 drops                                                cedarwood…..15 drops
Pure water …..4fluid ounces (120 ml)                        pure water…4 fluid ounces (120ml)             
                                                                                  orange.....50drops
 Floral
 Orange….50drops                                                       rose….75drops
Rose……..25drops                                                     orange….25drops
Clove….20drops                                                        clove…..20drops
Cinnamon….15drops                                                 Pure water…..4 fluid ounces (120ml)             
Jasmine……10drops                                           
Pure water…..4 fluid ounces (120ml)             

Pensa sprancenelor


 Aplicati un strat foarte subtire de crema hidratanta deasupra sprancenelor si frecati pana cand aceasta a fost absorbita in piele. Daca pielea este sensibila, in loc de crema hidratanta, aplicati un strat subtire de crema cu 1% hidrocortizon (se gaseste in farmacii).

 Tunde-ti sprancenele inainte de a le pensa. Prima jumatate a sprancenelor se va pieptana in sus, cea de-a doua in jos, iar varfurile ce depasesc baza vor fi tunse cu o forfecuta. 

 
 Pentru a pensa in mod corect sprancenele, tineti penseta in directia in care creste firul de par. Apucati in mod ferm un singur fir de par si trageti.
 Dupa ce ati terminat pensatul sprancenelor, curatati zona cu un tampon de vata inmuiat intr-o lotiune astringenta pentru a inchide porii si a se asigura dezinfectarea pielii.

 
Instrumente de care ai nevoie: Penseta si pieptene pentru sprancene, 






Tehnica creionului pentru pensat

Tehnica creionului ne ajuta sa delimitam exact de unde incep si unde se sfarsesc sprancenele.
In ce consta tehnica? Ataseaza un creion de la nari si pana la exteriorul ochiului, la arcada. In acest mod vei observa greselile in ce priveste lungimea ori grosimea sprancenelor si le vei putea corecta.




Wednesday, November 3, 2010

5 Simple Nail Art Design by dovlecel21

http://www.youtube.com/watch?v=ykIb2jCVTbs

products in use:Base coat & Top coat
Farmec
Avon - Mat White
Orkide - Pink
Umbrella - Purple

P.S..tutorialul acesta  mie mi-a placut foarte mult , este foarte reusit. Daca nu aveti toate produsele foloseite in acest filmulet imporvizati ceva sunt sigura  ca o sa iasa la fel de frumos. Bafta multa !!!!

Sunday, October 31, 2010

Machiaj perfect . part 2.

 6 - Eyeliner
   Aici trebuie sa fii extrem de atenta, deoarece orice mic tremur al mainii te va obliga sa o iei de la capat. Daca stii ca nu reusesti sa trasezi o linie perfecta, atunci renunta la eyeliner si foloseste un dermatograf cu varf moale. Daca ai ales un fard de ochi in nuante deschise, atunci poti trasa linia eyelinerului inainte de a aplica fardul de ochi.
  





 7 - Creion de sprancene
   Dupa machiajul ochilor, departeaza-te usor de oglinda si verifica daca sprancenele sunt in concordanta cu ochii si daca sunt bine proportionate. Foloseste-te de un creion de sprancene pentru a le oferi nuanta potrivita si a acoperi eventualele goluri inestetice.
  






8 - Mascara
   Acum este momentul sa folosesti ondulatorul de gene si/sau mascara. Daca te pregatesti pentru o zi obisnuita, atunci un ondulator sau un strat de mascara este de ajuns. Daca te pregatesti pentru o ocazie speciala, atunci poti folosi atat ondulatorul de gene cat si mascara.







 9 - Blush
   Blush-ul are scopul de a scoate in evidenta trasaturile. De aceea, trebuie sa-l aplici pe pometi. Daca zambesti vei putea observa mult mai bine pometii. Nu uita inainte sa aplici blush-ul sa scuturi pensula de praful in exces. Daca ai aplicat prea mult, foloseste o pudra translucida pentru a acoperi excesul de culoare. Blush-ul poate fi aplicat si la sfarsitul machiajului, mai ales daca este un machiaj mai elaborat.
  


 10 - Creion de buze
   Creionul de buze trebuie sa fie cu o nuanta mai inchisa decat rujul ales. Incepe aplicare cu mijlocul buzei de sus, continuand spre margini. Daca pare dificila trasarea unei linii care sa urmareasca perfect linia buzelor, atunci foloseste-te mai intai de puncte. Aplica primul punct cu creionul de buze pe buza superioara, la mijloc. Apoi cate un punct la jumatatea distantei dintre colturile buzei superioare. Aplica un punct pentru fiecare colt al buzelor. Procedeaza la fel si pentru buze inferioara: un punct la mijloc si cate un punct la jumatatea distantei dintre mijloc si colturile buzei. La final, uneste aceste puncte.
  

 11 - Ruj sau gloss
   Daca ai folosit creion de buze, atunci foloseste o pensula pentru a te incadra in linia creionului, atunci cand aplici rujul sau gloss-ul. Daca doresti ca buzele sa fie in centrul machiajului, atunci este bine ca mai intai sa machiezi buzele si apoi ochii. Stim regula principala a machiajului: scoate in evidenta ori ochii ori buzele, niciodata amandoua.

Machiaj perfect . part 1.


1 - Penseta
   Primul pas inainte inca de a te gandi la machiaj este sa pui mana pe penseta si sa te asiguri ca nu exista niciun fir de par rebel care sa deranjeze privirea. Verifica atent forma sprancenelor si modeleaza-le astfel incat sa fie bine proportionate.
  







2 - Concealer
   Concelearul are rolul de a ascunde orice imperfectiune. De obicei se gaseste sub forma de ruj si este usor de aplicat pentru a acoperi diferite pete rosii, puncte negre sau urmele de acnee atat de suparatoare






 3 - Fond de ten
   Fondul de ten este esential sa fie asortat nuantei naturale a tenului si are rolul de a finisa ceea ce a inceput concealer-ul sa faca. Mai precis, “lustruieste” tenul si modeleaza aspectul lui, netezindu-i nuanta. Este de preferat sa aplici fondul de ten cu un burete sau o pensula pentru un aspect uniform.
  






 4 - Pudra
   Aplica un strat cat mai subtire de pudra, ca sa nu incarci tenul. Rolul pudrei este de a fixa cat mai bine toate produsele de make-up ce urmeaza sa le aplici. Aplica pudra atat pe obraji, barbie, nas si frunte cat si pe pleoape. Foloseste intodeauna o pensula sau un burete si niciodata varfurile degetelor.









5 - Fardul de ochi
   Acum urmeaza partea mai distractiva a procesului. Alege culoarea fardului de ochi si aplica in functie de cat de intens doresti machiajul. Daca vrei sa aplici mai multe nuante, incepe cu nuanta de baza pe toata pleoapa, eventual pana la linia sprancenelor. Apoi continua cu nuanta dorita la coltul interior al ochilor si termina cu nuanta dorita pentru coltul exterior.
 

 


 

Thursday, October 28, 2010

Grupul vitaminelor B

Vitamina B1 (numita si Tiamina):

- contribuie la functionarea normala a sistemului osteo-muscular si a sistemului nervos
- e importanta pentru buna fuctionare a aparatului digestiv si a glandelor endocrine,
-asigura cresterea randamentului intelectual
- are usor efect diuretic
- ajuta la mentinerea tonusului musculaturii netede
- necesara in procesul de crestere
Vitamina B2 (numita si Riboflavina):

- are rol in formarea hemoglobinei
- importanta in catabolismul lipidelor si glucidelor
- are rol in fixarea fierului si in sinteza proteinelor
- prezinta importanta la nivel celular, contribuind la procesul de "respiratie" a celulelor
- inbunatateste vederea (creste sensibilitatea retinei)
- ajuta la dezvoltare fizica osteo-musculara
- actioneaza favorabil asupra pielii, a mucoaselor si intestinelor
- este utila in profilaxia cancerului








Vitamina B3 (numita si Niacina, Niacinamida, Amida acidului nicotenic, Factorul PP):

- ajuta la functionarea normala a aparatului digestiv
- indispensabila pentru mentinerea in stare buna a tegumentelor si mucoaselor
- utila in sinteza normala a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulina)
- reduce durerile provocate de migrena
- imbunatateste circulatia sanguina, favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana
- scade tensiunea arteriala, concentratia colesterolului si a trigliceridelor din sange
- amelioreaza durerile ulceroase
- combate halitoza (mirosul neplacut al gurii)
- serveste la buna functionare a sistemului nervos central
- scade nivelul colesterolului
- inlesneste asimilarea fierului
Vitamina B4 (numita si Acidul folic):
- are un rol important in profilaxia cancerului de col uterin
- favorizeaza absortia fierului
- are rol deosebit in formarea placentei si dezvoltarea zigotului, prevenind aparitia unor malformatii congenitale (spina bifida)
- stimuleaza secretia de lapte matern
- joaca un rol important in formarea globulelor rosii,
- contribuie la metabolizarea proteinelor si la utilizarea zaharurilor si aminoacizilor
- e parte integranta din mecanismul de producere a acizilor nucleici (ADN si ARN)
- ajuta la diviziunea celulara
- ofera protectie impotriva parazitilor intestinali
- confera pielii un aspect sanatos
- are efect analgezic
- preintampina deficientele de nastere
- actioneaza preventiv impotriva anemiei

Vitamina B5 (numita si Acidul pantotenic, Pantotenatul de calciu, Vitamina PP):
- favorizeaza formarea epidermei
- influenteaza pozitiv cresterea parului
- indispensabil pentru functionarea normala a glandelor suprarenale, carora le regleaza productia de hormoni
- influenteaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului
- participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv, a ficatului si a epiteliilor
- stimuleaza activitatea diferitelor glande
- mentine starea de sanatate a nervilor si a pielii si intervine in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele)
- sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi
- intervine in procesele de crestere,
- are rol in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei si inozitolului
Vitamina B6 (numita si Piridoxina):

- participa la metabolismul aminoacizilor si proteinelor, glucidelor si lipidelor (mai ales al acizilor grasi esentiali)
- impiedica depunerea colesterolului pe peretii arterelor
- de mare importanta in formarea anticorpilor si a hematiilor (globulelor rosii)
- ajuta la atenuarea tensiunii nervoase, fiind esentiala pentru buna functionare a sistemului nervos
- combate durerile ciclului menstrual
- amelioreaza senzatia de greata
- sensibilizeaza receptorii periferici de hormon de crestere din tesuturi, reprezentand un stimulent in cresterea osteo-musculara
- intervine in mod esential in buna functionare a maduvei osoase
Vitamina B7 (numita si Biotina sau Vitamina H):
- are rol in metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor
- contribuie la functionarea normala a pielii si mucoaselor
- combate starile de oboseala si epuizare
Vitamina B8 (numita si Colina):
- favorizeaza legarea acizilor grasi din organism, prevenind astfel depunerea grasimilor in ficat (steatoza hepatica) si depunerile de colesterol pe peretii vasculari
- contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism
- este necesara pentru transmiterea impulsurilor nervoase
- joaca un rol cheie in strucura membranelor celulare si de multe ori se leaga de diverse alte vitamine
- favorizeaza circulatia substantelor liposolubile prin membranele celulare
- din colina, in creier se formeza acetil-colina, o substanta neurotransmitatoare
- este considerata substanta lipocatabolica, adica substanta care "arde" grasimile
- ajuta la imbunatatirea memoriei, mai ales in cazul persoanelor cu Alzheimer
- ajuta la prevenirea afectiunilor degenerative ale ficatului si vezicii biliare

Vitamina B9 (numita si Inozitol):
- favorizeaza cresterea parului, constituind hrana vitala pentru par si putand preveni rarirea acestuia si aparitia cheliei.
- serveste la metabolizarea grasimilor, reducand nivelul colesterolului sanguin si prevenind atero-scleroza
- are rol in transmiterea impulsurilor nervoase
- are efect calmant pronuntat
- este considerat substanta lipocatabolica, adica substanta care "arde" grasimile
- impiedica depunerea grasimilor in ficat
- ajuta la imbunatatirea memoriei
- ajuta organismul sa produca lecitina, utila in buna functionare a creierului si articulatiilor

 Vitamina B10 (numita si PABA sau Acid para-amino-benzoic):
- benefica pentru micro-flora intestinala a organismului
- participa activ la metabolsimul oxidativ, generator de energie in organism
- contribuie la metabolismul fierului
- are rol in formarea hematiilor (globulelor rosii)
- favorizeaza sinteza vitaminei B4 si absorbtia vitaminei B5
- cntribuie la mentinerea sanatatii pielii si a culorii parului

Vitamina B12 (numita si Ciancobalamina):

- contribuie la cresterea si dezvoltarea fizica
- contribuie la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale
- utila in profilaxia si tratamentul anemiei
- are rol benefic asupra sistemului nervos
- amelioreaza irascibilitatea
- contribuie la functionarea normala a celulelor, in special a blobulelor rosii din maduva oaselor
- imbunatateste capacitatea de concentrare si memorare
- ajuta la pastrarea echilibrului psihic
- participa activ la metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor
- stimuleaza buna functionare a tractului gastrointestinal
- are un rol important in protejarea celulelor hepatice prin impiedicarea depunerii grasimilor in ficat